MANUSCRISUL BRANCOVENESC Cartea cu acest incitant titlu prezinta un manuscris din epoca brancoveneasca, aflat in pastrare la Biblioteca Academiei Romane. Manuscrisul, apreciat de specialisti ca fiind cea mai veche carte autohtona de retete, este titrat in pitoreasca limba veche romaneasca: "Carte intru care sa scriu mancarile de p...ste i raci, stridii, melci, legumi, erburi si alte mancari de sec si de dulce, dupre oranduiala lor". Volumul, aparut la Editura Fundatiei Culturale Romane, in anul 1997, este rodul cercetarii unui istoric specializat in secolul al XVII-lea, Ioana Constantinescu, cea care a realizat transcrierea textului, prefata si postfata cartii. Un amplu si documentat studiu introductiv, privind "masa la romani", este realizat de Matei Cazacu (Centre Nationale de la Recherche Scientifique, Paris).
Cine ar fi putut sa ne povesteasca mai bine despre acest pretios izvor decat doamna Ioana Constantinescu? Am avut norocul sa o cunosc acum cateva zile si bucuria sa accepte invitatia de a ne vizita. Am insotit discutiile despre traditiile culinare la romani cu un preparat usor, invatat de la mama mea. La noi, in Maramures, i se zice "hrenzala" sau "hadaburci razaluite" si inseamna, pre limba romaneasca, chiftele de cartofi. Domnia sa aprecia, referindu-se la preparatul oferit ca, in bucataria noastra romaneasca, am stiut sa impamantenim "mancarile" vecinilor. Si mi-a venit in minte un semnificativ text al scriitorului-gurmand Cezar Petrescu, din care citam: "Noi, romanii, am selectionat, am dozat, am perfectionat: papricasul unguresc, ghiveciul sarbesc, mancarile cu unt si smantana poloneze, borsul, icrele si marinatele rusesti, musacaua si imam baialdiul turcesc. N-am dispretuit nimic! N-am ignorat nimic! Nu ne poate invinui nimeni de xenofobie! Popoarele care stiu sa manance nu pot trece prin istoria lumii fara sa lase urme". Parcurgand sumarul carti
