Daca marea coruptie este cancerul Romaniei, spaga este uleiul care face sa mearga mecanismul ruginit si greoi al unui stat birocratic, imbacsit, lent, greoi si in ultima instanta ostil cetatenilor sai. Spaga e umana, umanizanta, utila in servicii gandite pentru a face viata omului insuportabila.
Tot ceea ce statul a conceput si legiferat ca obstacole in calea liberei initiative, a liberei circulatii, a dreptului la un serviciu de calitate si rapid, spaga elimina, niveleaza, amelioreaza.
Sa nu fim ipocriti, de fiecare data cand am rezolvat o problema banala, dar pe care legea o face insurmontabila, datorita unei mici atentii, a unui pachet de cafea sau a unui plic cu o suma modesta de bani, am fost fericiti. Sa dam cateva exemple, des citate:
1. Granicerii
Mana in mana cu birocratii Schengen, Romania impune cetatenilor sai conditii draconice de trecere a frontierei. Pentru a petrece o luna in Schengen, pana de curand trebuia sa arati suma exorbitanta de 3.000 de euro si multe alte documente. 3.000 de euro reprezinta veniturile unui roman pe un an si un salariu pe care putini occidentali il primesc lunar.
Sa spunem insa ca nu doresti sa calatoresti cu atata cash la tine, din frica legitima de hoti. Ai in schimb un card de credit international; cum poate granicerul verifica suma pe care o ai pe card? A o divulga inseamna incalcarea secretului bancar, la care avem dreptul cu totii. Reglementarea e deci si absurda, si nepractica, si anticonstitutionala.
Care e deci singurul recurs al cetateanului cinstit care are o suma modesta, dar vrea sa calatoreasca? O spaga moderata, care il scuteste de a indeplini niste conditii nerealiste, ridicule. Pentru retelele de prostituate, hoti, cersetori sau acordeonisti granita e oricum o formalitate.
In loc sa intareasca controlul si represiunea banditismul
