Pentru acest an, deja, inundatiile au modificat tintele macroeconomice, in primul rand o crestere economica mai redusa decat cea estimata. Dar efectele se vor simti mai profund in anii ce vin.
Regularizarea cursului apelor, construirea de noi diguri sau inaltarea celor existente, stramutarea unor intregi localitati vor fi actiuni care vor solicita resurse din ce in ce mai mari de la bugetul statului.
Daca aparitia unei autostrazi inseamna, de regula, trasarea unui "drum al matasii" de-a lungul caruia se dezvolta intreaga economie, constructia de diguri are ca efect doar prevenirea unor daune viitoare. In lipsa acestor lucrari insa, agricultura devine un fel de joc la ruleta.
Ce inseamna toate acestea? Inseamna mutari profunde in politica bugetara a urmatorilor ani. Acelasi lucru se va intampla si la nivelul administratiilor locale, unde investitii mereu amanate in infrastructura de canalizare vor deveni prioritati absolute. Altfel spus, tot mai multi bani din impozite si taxe vor fi indreptati catre astfel de lucrari.
Pe cale de consecinta, alte capitole de cheltuieli, cum ar fi cele cu personalul, de exemplu, vor trebui sa se restranga pentru a face loc noilor prioritati. Inainte de ultimele inundatii, pagubele din acest an erau evaluate la 1,5 miliarde euro. Ele ar putea urca spre 2 miliarde.
Chiar daca admitem ca administratiile locale au mai umflat valoarea pagubelor, in speranta obtinerii de fonduri suplimentare, cifra tot este enorma pentru o tara ca Romania.
Sigur, este posibil ca praful uitarii sa se astearna repede peste aceste evenimente daca anul viitor va fi mai linistit. Dar prea multe semne sunt ca schimbarea climei nu mai este doar o tema de seminar stiintific. In aceste conditii, intocmirea bugetelor, adica alocarea resurselor, ar putea deveni o discutie despre supravietuire a unor
