Ploi torentiale care fac prapad, apa sarata care ingheata pe stavilopozi iarna, eroziune costiera severa, vanturi puternice, seceta, imagini de cosmar ce se desfasoara in fata ochilor romanului obidit de vreme.Oscilatiile bruste de temperatura, vant si cantitate de apa care au picat ca din senin pe capul romanului sunt determinate de modificarile climatice ce au afectat Romania, si implicit
Dobrogea, si de intruziunea umana in habitatul natural. Modificarile nu au inceput sa se manifeste, cum s-ar crede, de cativa ani, ci dateaza de mai bine de 30 de ani, de prin 1970, cand ecosistemele au tot inceput sa „sa isi faca de cap”, sa se modifice, sa isi gaseasca alte echilibre decat cele in care s-au cantonat.
Totul se datoreaza in mare parte defrisarilor din ultimii ani, ce au produs efecte climatice ireversibile. Cat despre Dobrogea, aceasta zona se afla intr-o situatie unica, si nu din punctul pozitiv de vedere.
Se pare ca Dobrogea are serioase sanse ca peste un interval destul de mare de timp (in decurs de o suta de ani, de exemplu, desi cercetatorii nu pot indica perioada cu precizie) sa se transforme intr-un mare desert, asemanator Saharei. Primul pas deja a fost facut, si este ireversibil, pentru ca fenomenul de desertificare a atacat deja zone din Dobrogea, cum ar fi centrul regiunii.
Zona afectata se intinde pe o bucata de 20 kilometri si ajunge tocmai in Bulgaria. Aici, vegetatia este uscata, pamantul este arid si nefertil, pentru ca vanturile puternice matura cu ele acea suprafata fertila (intocmai ca intr-o suprafata desertica).
„Mai mult ca sigur ca fenomenul de desertificare se poate intinde asupra intregii regiuni, daca nu se iau masurile de protectie necesare, cum ar fi montarea de perdele forestiere in zonele afectate. Este indiscutabil ca se intampla asa, dar nu putem sa precizam exact perioada”, a d
