Ne pierdem vremea de 15 ani cautand inutil solutii la o falsa problema - reforma morala a clasei politice. Problema cruciala a societatii noastre este cu totul alta - reforma morala a natiunii. Pentru ca victima principala a regimului criminal totalitar comunist a fost natiunea. Care nici nu a aflat inca noutatea si nici cauzele genocidului moral.
Oricate reforme constitutionale si shimbari ale legii electorale ai face, in Parlament vor fi alesi de calitate umana similara cu a predecesorilor.
Explicatia este simpla si contrara stupidului proverb "pestele de la cap se impute" (societatea nu e un "peste" si nici macar organism): daca nu reformezi moral baza sociala a politicului, la varf vei avea mereu alesi identici poporului din care provin.
Mitul postcomunist ca alegatorii sunt moral superiori alesilor este principalul obstacol care impiedica schimbarile pe care toti pretind ca le asteapta.
Schimbarile ("votez cu schimbarea" sau "schimbarea schimbarii" s.a.m.d., in cerc vicios) nu vor veni pe veci, chiar daca vom avea alternante guvernamentale la fiecare patru ani, chiar daca in locul actualelor partide de la putere si din opozitie vor veni cu totul altele, eventual compuse exclusiv din membri nascuti dupa 22 decembrie 1989, ora 12.10.
"Sindromul poporului ales" este raspandit in toate palierele elitei si norodului. Coexista perfect cu sindromul opus, ca suntem pedepsiti de Dumnezeu (cu inundatii, politicieni corupti, incompetenti, afaceristi mafioti, cu toate nenorocirile din lume) pentru ca am fi comis pacate imprescriptibile.
Dar cele doua credinte se intalnesc in capul unora, care cred ca Armagedonul, Sodoma si Gomora, a doua venire a lui Mesia se vor petrece pe aceste meleaguri. In realitate, nu exista "popor ales" si nici "blestemat".
Conjunctura istorica nefavorabila a pus Roman
