Cine crede ca mass-media isi face singura viitorul se insala. Nu doar consumatorii mai dicteaza presei mondiale sa se reinventeze si sa se orienteze spre noile tehnologii, ci si principala lor sursa de venituri - publicitarii.
Revolutia digitala prin care trec in prezent comunicatiile ii forteaza pe toti actorii pietei sa caute solutii ingenioase pentru a supravietui schimbarilor mult prea rapide ca sa mai poata fi prevestite in timp util.
„Acum poti face ceva pentru oricine, de oriunde doresti", spunea saptamana trecuta, la o intalnire cu presa bucuresteana, Philippe Bernard, unul dintre cei mai influenti publicitari ai Europei.
Desi, in mod normal, declaratia ar fi trebuit sa se refere la domeniul sau de activitate, Bernard - presedinte pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa al companiei internationale de comunicatii Initiative Media - a preferat sa vorbeasca, in mare parte, despre presa.
„Viitorul nu are nimic de-a face cu trecutul" pe piata informatiei transmise in masa, sustine Bernard, vorbind despre modul in care noile tehnologii produc paradoxuri atat pe piata presei, cat si pe cea a publicitatii.
Rationamentul sau consta in faptul ca, in timp ce Internetul si sistemele digitale concentreaza, practic, toate canalele de comunicare intr-unul singur – telefonul -, mass-media si publicitarii s-au vazut in situatia de a cauta metode noi si variate de a ajunge la consumator.
Si aceasta deoarece, asa cum Internetul a permis aparitia unui numar nelimitat de canale de informare, in care orice utilizator este deopotriva sursa si tinta a actului comunicational, „pe piata exista in prezent prea multa publicitate", iar concurenta imensa duce deja la stagnarea pietei in statele dezvoltate, potrivit ultimelor cifre detinute de Initiative Media.
Cercetarea pietei, data peste cap
Situatia, sp