Guvernul liberalo-democrat, pentru a respecta normele europene in materie de administratie, si-a propus, cel putin teoretic, sa faca din prefectii numiti pe criterii politice inalti functionari publici de cariera, apolitici si profesionisti, de la intai ianuarie 2006.
Cat de legal au fost numiti prefectul si subprefectul de Bihor si in ce masura indeplinesc ei conditiile pentru a putea dobandi statutul de „euro-prefecti", respectiv inalti functionari publici, puteti afla din cele de mai jos.
Functionari de lux
Conform unei recente legi, prefectii vor continua sa fie reprezentanti ai Guvernului in teritoriu, dar ei vor putea sa se „roteasca" intre ei, un prefect neputand ramane mai mult de un anumit numar de ani in functie.
Ceea ce au „uitat" guvernantii sa spuna sunt costurile acestor „inovatii" cu aer european. Dupa cum se stie, in momentul de fata, majoritatea prefectilor au fost sau sunt sefii organizatiilor locale de partid.
In aceste conditii, ne intrebam noi, cum i se poate cere sefului unei filiale de partid sa devina, subit, apolitic, sau cum isi poate imaginea cineva ca asa ceva se va si intampla?! In alta ordine de idei, ramane o necunoscuta ce se va intampla cu organizatia ramasa fara sef?! Alianta PNL-PD nu a luat in calcul nici cat costa intretinerea unui prefect care nu este din judetul unde a fost numit.
Ca sa nu spunem mai multe, doar suma medie platita pentru cazarea unui deputat a fost in anul trecut de peste 224 de milioane lei.
Desi suntem la inceputul lui octombrie, nu se cunosc inca amanunte despre concursul in care ar urma sa fie selectati prefectii si subprefectii care vor face parte din Corpul Inaltilor Functionari Publici si cine va face parte din comisia de e
