GALERIA CAMPIONILOR Daca nu ajungea fotbalist, i-ar fi placut sa fie muzician. Soarta a decis... Gavrila Pele Balint a devenit unul dintre cei mai buni jucatori ai anilor â90.
In copilarie a fost un baiat foarte neastamparat, indragostit pana peste cap de mingea de fotbal. "Inca de la 1 an si jumatate am inceput sa iau lectii de la tatal meu, care ma invata cum sa lovesc mingea", isi aminteste fostul atacant al Stelei. Mai tarziu, datorita antrenamentului intens, n-a mai avut nevoie de ajutorul parintelui si a inceput sa se descurce singur. "Jucam fotbal tot timpul: la scoala, in pauzele dupa ore, la juniorii echipei din Sangeorz-Bai sau la bloc. Nici macar in casa nu faceam altceva. Cum nu aveam o minge adevarata, injghebam una din ciorapii maica-mi si luam usile la tinta. Ma opream abia dupa ce spargeam vreun bibelou. Insa trebuie sa recunosc ca eram un impatimit al sportului-rege. Zi de zi jucam fotbal ore intregi", ne-a marturisit Balint.
PORECLA. Pe atunci adora sa fie strigat Ticalosul. Unul dintre prietenii tatalui sau l-a numit intr-o zi astfel, iar lui i-a placut atat de tare, incat, atunci cand il intreba cineva cum il cheama, micutul raspundea fara a sovai o clipa: Balint Pele Ticalosul. Si, intrucat nu dorea sa-si stirbeasca acest supranume, atat de drag lui, fotbalistul facea tot ce-i trecea prin cap. "Eram foarte cunoscut in localitatea in care am crescut drept un copil neastamparat. Ce mai, un adevarat Ticalos, un copil demn de porecla sa. D-ale copilariei", a incheiat zambind castigatorul Cupei Campionilor.
PASIUNE. Chiar daca aparent nu exista nici o legatura intre sportul-rege si muzica, in cazul lui Gabi Balint lucrurile stau intr-un mod diferit. "Am inceput sa cant inca de mic. De altfel, atat urechea muzicala, cat si talentul fotbalistic le-am mostenit de la tatal meu, care, pe langa faptul ca evolua in echipa locala, pe care
