Cartea "De ce iubim femeile" de Mircea Cartarescu a spulberat un mit - cel conform caruia beletristica romaneasca nu este vandabila. Povestirile cu tenta auto-biografica despre femeile din viata autorului au cucerit sute de mii de cititori romani.

"De ce iubim femeile" nu este insa nici roman si nici tratat de filosofie ori de psihologie (care sa trateze motivele pentru care un barbat s-ar indragosti de o femeie), ci, mai degraba, o joaca a scriitorului cu amintirile iubirilor sale.

De aceea, in acelasi spirit ludic, CLUJEANUL a provocat cateva dintre cele mai cunoscute clujene sa ridice manusa aruncata de Mircea Cartarescu si sa "explice" "De ce iubim barbatii".

Au raspuns provocarii, fiecare in stilul propriu, Ruxandra Cesereanu, Irina Petras, Ramona Dumitrean, Dorina Mangra si Rozalia Rusu (alias Rozi).

O pisica de barbat

Ruxandra Cesereanu, scriitoare

Barbatul despre care scriu acum era o pisica. Multa lume ar putea crede ca era un motan, dar nu, el era o pisica verde, cu ochi taiosi, cu mustata infoiata, bine taiata. O pisica-husar, cu stranii dorinte pe care mi le-a spus si mie. Avea o voce calda, rugoasa totusi de la fumat, o voce de maior pe jumatate prusac, pe jumatate polonez.

Era un barbat mic de statura, pasind molcom sau chiar usor leganat, cu ochi putin inflamati de alcool, ca o broscuta vesela. De aceea imi si placea de el: era si pisica, si broscuta. Era un barbat de-al nostru, al femeilor, aproape ca si noi, fara sa-si fi pierdut insa incifrarea virila. Vedea in femei niste rotunjimi calde si invatase gustul dezmierdarii.

Ce este aceea femeia ca o rotunjime calda nu stiam, dar imi placea cum suna. El vorbea rar, mancand cuvintele ca niste felii de halva, inghitindu-le p