Numarul de persoane din judet care lucreaza cu forme legale de munca a scazut din 1990 continuu. In prezent mai figureaza in evidentele Inspectoratului Teritorial de Munca doar 164.000 de angajati. In acelasi timp numarul pensionarilor a crescut simtitor. Astfel, daca in 1990 pentru pensia unui persoane contribuiau 2,5 salariati, acum acest indicator a scazut la jumatate si s-a inversat. Din aceasta cauza fondul de pensii judetean inregistreaza un deficit lunar de 450 miliarde lei. Doar unul din cinci ieseni mai plateste in prezent taxe la stat pentru munca depusa. Vremurile cind Iasul avea aproximativ 250.000 de salariati sint doar o amintire. In prezent, potrivit statisticilor oficiale, doar putin peste 160.000 de ieseni mai o slujba cu acte in regula. Restul pina la 820.000 persoane cit numara judetul sint copii, pensionari, someri ori ieseni ce lucreaza cel mai probabil la negru. Scaderea accentuata a numarului scriptic de salariati se resimte in primul rind in bugetul pentru pensii si cel de sanatate. In 1990, judetul avea in jur de un sfert de milion de persoane angajate si mai putin de 100.000 de pensionari. Pratic, atunci pentru o pensie contribuiau 2,5 salariati. In 15 ani cit au trecut de la revolutie raportul s-a inversat, un salariat platind impozite pentru pensia a 1,2 persoane. Pensionari cu forta Conform statisticilor Inspectoratului Teriotorial de Munca (ITM) Iasi din cei aproximativ 820.000 de ieseni, in 2005, doar 164.000 mai au un loc de munca. Ei trebuie sa platesca taxe pentru a sustine 194.000 pensionari. La acestia se adauga in jur de 50.000 de pensionari proveniti din Armata si Politie, numarul lor crescind in ultimii ani, ca urmare a unei politici de "stimulare" financiara a celor care trec in rezerva. Aruncind o privire pe statisticile din 1990 si pina in prezent se poate observa un regres continuu al numarului de angajati. Astfel, imediat d