- Editorial - nr. 199 / 10 Octombrie, 2005 Pe vremuri, cetateanul roman isi permitea sa faca haz de necaz atunci cand se poticnea de greutati, lansand pe piata o sumedenie de bancuri la adresa conducatorilor politici. Astazi, in democratie, cu o libertate de opinie garantata de Constitutie, cand ti-e sufletul catranit, iti dispare si cheful de-a mai glumi, in schimb politicienii se tin de bancuri de prost gust. Doamne, fereste sa-i critici, sa le arunci adevarul in fata, ca vin cu ifose de fata mare si, mai nou, nu te mai condamna la ocna, ci iti pretind bani grei, pentru calomnie. Cu toate acestea, din cand in cand, ne permitem sa facem o radiografie sumara a vietii politice interne, chiar cu riscul de-a deranja anumite personalitati, in definitiv, platite tot din banii nostri. Se spune ca un pastor misionar s-a dus intr-o mahala locuita de tigani, cu intentia de a-i increstina. La un moment dat, pe o straduta stramta ii iese in cale un tiganus care il roaga insistent: "Nene, nene, da-mi si mie ceva ca sunt copil orfan, de doua zile n-am pus nimic in gura!" La care pastorul ii raspunse: "Asculta, fiule, eu nu sunt un nene, mie sa-mi spui parinte…!" Atunci puradelul fericit fuge in casa strigand: "Mama, mama, iesi afara, hai sa vezi ca a venit tata si o sa traim bine!". Mistocareala tiganeasca e valabila si in mahalaua politicii romanesti. Romanii au tot asteptat, dupa "revolutie", un capitan calare pe un cal alb, in stare sa faca ordine in tara, cu Sfanta Cruce in mana dreapta si cu legea in cealalta mana, dar s-au inselat amarnic. Strainii fac legea in tara, iar hotia a ajuns la rang de cinste. Urarea "sa traiti bine", pe zi ce trece suna a batjocura, a banc politic rostit la un chef, intr-o crasma cu lautari care iti canta la ureche "Politica, curva mica, unde-l duci pe Traienica…!" Ce sa mai creada alegatorul roman, cand asista, vede, citeste despre fel de f