Senatorii si-au aprobat pentru anul 2006 un buget mai mare cu aproape 360 miliarde lei decat recomandase Ministerul Finantelor Publice. La prima vedere, situatia poate starni nedumerire. In fapt, parlamentarii stiu foarte bine care este asul din maneca lor: aprobarea bugetului de stat se face, potrivit, legii de catre Senat si Camera Deputatilor, in sedinta reunita, astfel ca Executivul este intre ciocan si nicovala. In prima faza, MFP stabilise, prin Scrisoarea-Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2006 si a estimarilor pentru anii 2007-2009, o limita pentru Senatul Romaniei de 910 miliarde lei vechi. Ulterior, s-a revenit si s-a comunicat o noua limita de cheltuieli, in suma de 873 miliarde lei vechi. Toate acestea nu i-a impiedicat pe senatori sa aprobe, intai in Biroul Permanent, iar apoi in plen, un buget pentru anul 2006 in valoare de 1.238 miliarde lei vechi. La prima vedere pare greu de imaginat cum va reusi Parlamentul sa convinga MFP sa dea Legislativului mult mai multi bani decat isi poate permite. Totusi, explicatia este simpla: Guvernul sta la mana Parlamentului in ceea ce priveste aprobarea bugetului de stat pentru anul urmator. Atunci cand Executivul va veni in fata Camerelor reunite pentru a fi dezbatut si votat bugetul, parlamentarii vor modifica dupa bunul lor plac sumele ce li se acorda. Iar Guvernul nu are nici un cuvant de spus, ramanandu-i doar sa se gandeasca de unde scoate suma ceruta in plus. In acest caz, painea si cutitul se afla in mainile senatorilor si deputatilor, chiar daca unii sunt membri ai Coalitiei care a format Cabinetul Tariceanu. Potrivit art. 138, alin. 2 din Constitutia Romaniei, "Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului". Ca orice proiect de lege, si cel al bug