Inundatiile repetate din acest an au readus din zonele sinistrate in buletinele de stiri relatarile tragicomice ale multora dintre reporterii televiziunilor romanesti. Prestatia lor pare a fi oarecum justificata si de modelele „profesionale" ale colegilor din Occident.

Doar ca in SUA, lovite greu de uraganul Katrina, mass-media se autoflageleaza acum pentru derapajele din timpul perioadei de criza, in statele afectate de inundatii

Peste Ocean, ceea ce s-a intamplat cu mijloacele de informare in masa in si dupa momentul cand Katrina a lovit coasta de sud a SUA a devenit deja obiectul unor studii si seminarii de specialitate, organizate de institutii precum Fundatia pentru Etica si Excelenta in Jurnalism din Oklahoma.

Motivul consta in faptul ca mass-media, in acele clipe de criza, a uitat sa-si puna o intrebare-cheie: „Ce afla cititorii/audienta din relatarile noastre?".

Rezultatul a fost un lung sir de acte de dezinformare, ratarea multor subiecte si abordarea gresita a altora, in conditiile in care era vorba despre evenimente de interes major pentru intreaga populatie a planetei.

La noi, oricine a urmarit la televizor stirile despre inundatiile din ultimele luni a putut constata ca erorile identificate de mass-media americana in prestatia jurnalistilor sunt asemanatoare celor de pe Dambovita, Siret sau Bega.

Dezinformare pe banda

La sfarsitul lunii septembrie, publicatia „Times-Picayune", din zona New Orleans, a admis ca a exagerat informatiile privind actele criminale si de nesupunere civila inregistrate in regiune dupa dezastrul Katrina, la fel cum a exagerat, cu eroare de peste 200%, numarul victimelor inundatiilor.

Ziarul local „Times-Picayune" a fost una dintre principalele surse de informare ale mass-media nationala in primele zile ale dezastrului. Lui i-au urmat zeci