Batalia de la Stalingrad din iarna 1942-1943 a marcat un moment de rascruce in cel de-al doilea razboi mondial, cand anglo-americanii si aliatii vor prelua ofensiva pe frontul european. In vreme ce Armata Rosie se indrepta spre Romania, simpatizantii comunisti se vedeau din ce in ce mai aproape de preluarea puterii.

Aliante intre fosti adversari politici

La 2 aprilie 1944, trupele sovietice au patruns pe teritoriul Romaniei. Doua zile mai tarziu au inceput raidurile aviatice americane asupra Bucurestiului si a principalelor centre industriale. Pentru romani, razboiul se purta acum acasa. La 12 aprilie, URSS a prezentat guvernului de la Bucuresti propunerea de incheiere a unui armistitiu in conditii surprinzator de bune pentru Romania: ruperea aliantei cu Germania si continuarea razboiului alaturi de trupele aliate; reglementarea problemelor legate de frontiera, despagubiri si situatia prizonierilor de razboi; dreptul de circulatie a trupelor aliate pe teritoriul Romaniei in scopul continuarii luptei contra Germaniei; URSS se declara de acord cu anularea Dictatului de la Viena si oferea sprijin militar pentru eliberarea nordului Transilvaniei. Conditiile au fost insa respinse de maresalul Antonescu, suspicios la orice venea din partea sovieticilor.

TRATATIVE DE ARMISTITIU. Pe de alta parte, inca din 1943, reprezentanti ai celor doua partide politice importante din Romania - Partidul National Liberal (PNL) si Partidul National Taranesc (PNT) - au incercat sa initieze o serie de tratative cu Aliatii. Chiar si maresalul Antonescu, prin ministrul sau de Externe, Mihai Antonescu, a initiat discutii pe tema unui eventual armistitiu cu anglo-americanii. Toti evitau insa sa trateze cu Uniunea Sovietica. Iuliu Maniu, liderul Partidului National Taranesc, spera chiar ca americanii vor trimite o divizie parasutata in Romania pentru a feri teritoriul acesteia d