Aceleasi locuri: gara - pe banci, prin cotloane ferite de politaii ai dracu' care-i prind si-i baga in duba, in canalele de cartier, in Brazda, la Pan Group ori in scarile de bloc, pe conductele de apa calda. Aurolacii tot acolo sint, dar cu rindurile mai rarite: unii au intrat la pirnaie, altii au taiat-o pe meleaguri mai manoase, in vestul tarii. Si totusi, generatia tinara vine puternic din urma: cel mai tinar aurolac din Craiova are doar trei saptamini si este deja cetatean de baza al comunitatii - il cunoaste chiar si primarul! Sedinta de statie Pe la doua, incepura sa se stringa in statie. „La sedinta“, fac misto aurolacii, inghiontindu-se sa apuce locurile mai bune de pe marginea unui rond de flori. Adica la o posta din punga, o tigara si un bilant al muncii prestate de dimineata. In citeva minute se adunara ciorchine vreo zece derbedei, scarpinindu-se prin bulendrele jegoase si tragind de nas. „S-a facut frig, ba, al dracu', sa mor de nu degerai az-dimineat' la intersectie...“, incepe unul mai pirpiriu ordinea de zi. „Si nu facui nimic. O trimisai acu pe sor-mea in piata, sa scoata ceva. Ma ia cu ameteala de foame, sa mor io...“ „Ia, ba, d'ici, ca-ti trece“, se ofera, galant, un blondarau tuns la unu, pistruiat si cu buza de iepure. De sub mineca scoate medicamentul frumos ambalat: o punga alba, sifonata, lucind de saliva. Se uita la ea nehotarit. Pina la urma i-o intinde piticului. „Hai, ba, da' trage repede, ca se consuma. Pusai un tub plin az-dimineata, dooj de mii, toti banii“. Bondocul insfaca punga, o umfla si-si ingroapa fata in ea. Se lasa pe spate. Cu ochii inchisi, trage puternic. O secunda, doua. Deschide ochii, netezeste plasticul cu grija si il da inapoi. „Mersi, ba. Asta era. Imi revenii“, zice ragusit mititelul, evident insanatosit. In jur, aurolacii se foiesc care sa ceara pastila. Pistruiatul le face un semn vulgar cu bratul indoit, in timp c