O situatie pe care ministrul Agriculturii nu se sfieste s-o considere nesperat de buna exista in aceasta toamna pe piata graului. In ciuda inundatiilor, s-a obtinut o productie de grau peste necesarul pentru consum intern. Cu ceea ce a ramas de anul trecut, cand a fost o recolta bogata, exista, in momentul de fata, in Romania circa 5 milioane de tone de grau panificabil, chiar in conditiile in care aproape 2/3 din productia obtinuta anul acesta s-a degradat (in camp sau dupa recoltare) si poate fi folosita doar pentru furaje.

Oricum, disponibilul este mai mare decat necesarul panificabil, dar, in ciuda acestui fapt, exista presiuni imense pentru lansarea unor comenzi de import. Ministrul Flutur s-a plans deschis de aceste presiuni: “Romania are, in acest moment, aproape 5 milioane de tone de grau panificabil, in conditiile in care pentru productia interna noi avem nevoie de 4 milioane de tone. Anumite grupuri mafiote si cercuri de interese fac presiuni, inclusiv mediatice, pentru a se da drumul la comenzi externe de grau. Stiu si cine sunt acestia - marii exploatatori din Insula Mare a Brailei, baroni din mai multe judete, care prin intermediul firmelor lor au luat deja 60-70% din subventia la grau din aceste judete”. Este o declaratie care retine atentia indeosebi prin faptul ca, pentru prima data, un ministru al Agriculturii se decide sa vorbeasca in clar. Caci, altfel, ca informatie, este un lucru bine cunoscut. In fiecare an, in perioada postdecembrista, populatia a fost anuntata cu preocupare ca o ameninta o “criza a graului”: si cand recolta n-a fost buna, tocmai pentru ca n-a fost buna, dar, dimpotriva, si cand recolta a fost buna, tocmai pentru ca a fost buna si nu are graul unde sa fie depozitat si cui sa fie vandut; si cand s-au facut exporturi, tocmai pentru ca s-au facut exporturi si nu ar mai fi ramas nimic pentru tarisoara, dar, dimpotriva,