Opt firme de medicamente s-au lipit la bugetul Sanatatii in guvernarea trecuta, printr-o metoda ingenioasa: au incheiat protocoalele cu Casa de Asigurari, prin care, sub aparenta unor acte umanitare, si-au crescut artificial vinzarile. Casa era apoi fortata sa deconteze aceste cresteri.
Schema a supravietuit alternantei la guvernare. Opt companii s-au aratat dispuse sa renunte la un mic procent din adaosul comercial la unele medicamente compensate, astfel incit bolnavii sa aiba de platit mai putin. Intens mediatizate, protocoalele in acest sens incheiate cu CNAS orienteaza clientii spre aceste medicamente, in detrimentul altora.
Vinzarile cresc exponential, dar grosul notei de plata il achita CNAS, care are de compensat mai bine de jumatate din pretul medicamentelor incluse in aceste programe. Cum bugetul CNAS este relativ constant, decontarile cu dedicatie lasa bani mai putini pentru alte afectiuni. Este una dintre metodele prin care banii Sanatatii se scurg din sistem.
Actuala conducere a CNAS a facut socotelile si a aflat ca a platit, in medie, de patru ori mai mult decit inainte de inventarea schemei. Consilierul prezidential Theodor Stolojan a declarat ieri ca asigurarile de sanatate ar trebui administrate in regim privat.
Un rezultat surprinzator au obtinut sefii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), dupa ce au finalizat o evaluare a tuturor protocoalelor incheiate cu firmele de medicamente. Prin aceste intelegeri, firmele s-au oferit sa sustina un anume procent din pretul anumitor medicamente de pe lista compensatelor, in scop umanitar.
Numai ca efectele economice ale contractelor au fost neasteptate pentru CNAS. Dupa ce a comparat decontarile din anul 2003 cu cele din 2004 pentru medicamentele care au facut obiectul protocoalelor, Casa de Asigurari a ajuns la concluzia ca toate intelegeri
