Cand ploua ceva mai tare, cartiere intregi din Capitala incep sa te duca cu gandul la Venetia. In alte zone, apa de la robinet contrazice, 24 de ore din 24, legile chimiei si are si culoare, si gust, si miros. Bucurestenii platesc din greu o afacere proasta.
Nici nu e de mirare, de altfel: jumatate din reteaua de apa e mai veche de un sfert de secol, iar 40% din canalele orasului au durata de exploatare depasita. In ciuda situatiei, investitiile Apa Nova se fac in ritm de melc.
Nu la fel de lenti sunt concesionarii francezi atunci cand vine vorba sa bage in conturi zeci de milioane de euro sau sa valorifice patrimoniul defunctei regii de apa si canal. Totul porneste de la contractul negociat in urma cu cinci-sase ani. Atat de responsabili au fost cei care i-au reprezentat pe bucuresteni, incat nici nu se stie exact cine l-a semnat.
Cert este ca intelegerea e valabila pe urmatorii 37 de ani, iar conditiile de reziliere sunt extrem de dure. De altfel, mai toate clauzele contractului il nedreptatesc pe consumator si il protejeaza pe concesionar, care a avut grija sa-si lase numeroase portite la fiecare obligatie pe care si-a asumat-o.
Cand a preluat concesiunea distributiei de apa si a canalizarii din cel mai mare oras din Romania, Apa Nova le promitea bucurestenilor servicii de calitate, extinderea si modernizarea retelelor si punerea pe roate a structurii falimentare a Regiei Generale de Apa Bucuresti (RGAB).
Ultimul obiectiv este si singurul atins, insa in folosul Veolia Waters (fosta Vivendi), caci, intre 2001 si 2004, Apa Nova a inregistrat un profit de circa 50 de milioane de euro. Asta cu pretul concedierilor masive si al cresterii tarifelor.
In ciuda banilor buni castigati, concesionarul s-a facut ca uita ca trebuie sa extinda si sa refaca retelele si, oricum, a acordat un interes mult mai ma
