Conventiile europene de science-fiction (Eurocon) se desfasoara anual, incercind sa pastreze regula alternantei locatiei: un an in est, un an in vest. De pilda, anul trecut a avut loc la Plovdiv, in acest an la Glasgow, iar la anul va fi la Kiev. Uneori (evident, cind este la rind vestul) ele se suprapun conventiilor mondiale, cum s-a intimplat chiar in acest an la Glasgow. Ca orice conventie de SF, si cea europeana are ca punct culminant premiile Eurocon care au insa o structura mult diferita de Hugo sau Nebula, principalele premii in SF-ul mondial, structura care a trecut, din 1972 pina azi, prin diferite transformari. Evident, in Europa exista tendinta ca tara gazda sa ia mai multe premii decit altele (dar nu intotdeauna se intimpla asa). Structura premiilor chiar permite fiecarei tari participante sa-si propuna premiantii pentru sectiunea premiilor de incurajare.
Studiind site-ul Asociatiei Europene de SF (cu destule lipsuri – de pilda sint ani in care lista premiilor „is not available“), s-ar putea ca unii sa fie mirati sa gaseasca citeva zeci de premii adjudecate de scriitorii, artistii si editorii romani, si nu numai la categoria „de incurajare“.
Astfel, la primul Eurocon (Triest, Italia, 1972), revistei Viata Romaneasca i-a fost decernat premiul pentru revista nespecializata in SF. Alte premii la acea editie au fost obtinute de Sergiu Farcasan la categoria roman (pentru Va cauta un taur), Adrian Rogoz la categoria povestire (pentru Altarul zeilor stohastici), Solaris la categoria fanzin, Nicolae Saftoiu – artist plastic, Ion Hobana la categoria eseu (pentru Virsta de aur a anticipatiei romanesti).
In anii ’70 au mai fost premiati Vladimir Colin (1976, Poznan, Polonia) si Mircea Eliade pentru romanul Padurea interzisa (1978, Bruxelles, Belgia – categoria roman fantastic &fantasy).
Anii ’80 au fost cam saraci in premii. Da
