„Maradona" era cunoscut drept hot din locuinte. Zis si „Maradona Springaru", omul avea ceva ani de parnaie dupa ce fusese prins in fapta. Venit de prin Constanta la Capitala, ciorditorul pusese experienta pe el in anii de puscarie, asa ca ajunsese veteran in springarie.
Lucra finut, nu dezmembra usile oamenilor si lua doar bijuteriile din casa. Ataca doar dupa ce urmarea victima sa vada cand nu e acasa si numai dupa ce fila locul mai multe zile. Ultima oara, l-a observat pe „fraier" cam o saptamana. Cand totul a fost pus la punct, a intrat in casa.
Numai ca atacul a dat gres - springarul nu a luat in calcul ca proprietarul avea o pisica birmaneza. Hotul se interesase doar daca „fraierul" nu avea vreun caine. Cand l-au prins politistii, dupa cateva saptamani, springarul avea inca semne – era zgariat pe fata si pe gat. Iar pe picioare se mai vedeau coltii pisicii.
„Maradona" este un „papagal", adica un springar prost. Asta pentru ca lumea hotilor din locuinte s-a dezvoltat in ultimii ani. Nu se mai intra in locuinte pe metoda „la ghici" – adica la noroc - si nici nu se mai pleaca de la „fraieri" cu televizorul in spate. In ultima vreme, „smecherii" vin cu jeep-ul la furat.
Iar cand se opereaza, unul sta de sase cu statia de emisie-receptie la mana. Se intra numai „la pont" – adica pe informatii sigure. Pontul poate fi cumparat cu suma fixa sau platit cu parte din prada. Pontul mai poate fi obtinut din puscarii.
Informatiile de aici sunt exacte, mai ales ca vin de la unii care au fost la fata locului inainte sa intre pentru asta „la durere". In schimbul informatiilor, „pontorii" isi asigura traiul sau protectia in celule.
Se zice ca e „cu calcare" atunci cand springarii intra peste oameni, in case. Numai ca, pentru asta, risti mai mult la instanta – pe langa furt, mai poti sa incasezi si ani pentru t
