Acest om de stat extraordinar – i s-a spus, nu tocmai in gluma, cel mai important barbat din istoria postbelica a Marii Britanii – a lasat in urma o opera politica radicala si influenta. Ea a pus capat unei epoci comode si confuze si a readus in istorie autonomia si curajul cetatenesc.

Margaret Thatcher a zdrobit rusinea de a avea principii in politica si a relansat ideea generala de libertate, si in istoria mare, si in viata omului marunt.

In 1979, cind Margaret Thatcher devenea prim-ministru, Marea Britanie era o tara resemnata. Socialismul, instaurat prin mijloace pasnice, conducea, somnoros, natiunea la ruina economica si indolenta morala. E greu de crezut astazi: Marea Britanie traia sub supravegherea si din milostenia FMI.

Sindicatele si apatia dominau peste o muncitorime care nu reusea sa culeaga fructele puterii politice socialiste si incepea, in schimb, sa invete virtutile vietii subventionate integral. In ciuda timpurilor si a tuturor opiniilor la moda, Margaret Thatcher a schimbat rosturile elementare ale societatii britanice, sprijinindu-se pe doar citeva principii simple si pe un curaj vecin cu nebunia.

In urmatorii zece ani, ea a dezlantuit o revolutie sociala, economica si morala. Doamna de Fier si-a meritat renumele, ca putine alte personaje istorice. Ea a privatizat economia si a pus capat misticii planificarii. A distrus sindicatele si a eliberat, astfel, piata muncii. A improprietarit o clasa enorma de chiriasi timorati si a facut din ea cea mai proaspata clasa de mijloc a Europei.

A inchis de-a binelea industrii perdante si a rezistat apoi revoltei minerilor, otelarilor si subversiunii intelectuale montate zilnic de presa si de elita culturala. Pe scurt, exact in clipa in care colectivismul era in pragul triumfului, Margaret Thatcher a invins, pe teren propriu, socialismul acceptat si vot