Ultima crizã sanitarã care a lovit Europa a fost cea declanşatã de encefalita spongiformã bovinã. Maladia a fost identificatã pentru prima datã în Marea Britanie, în 1985, la o vacã decedatã dupã ce prezentase tremurãturi ale capului, pierdere în greutate şi tulburãri de coordonare. Ulterior a devenit limpede cã a fost primul caz dintr-o izbucnire epidemicã a unei noi maladii, care avea sã fie denumitã boala vacii nebune. Numãrul de cazuri de encefalopatie a continuat sã creascã, astfel cã, în iulie 1993, se înregistrau în Anglia un numãr de 100.000 de vaci bolnave. Epidemia s-a rãspândit rapid şi în Europa, în total, s-au raportat peste 180.000 de cazuri de encefalopatie spongiformã bovina (ESB) în Maria Britanie şi peste 1.500 de cazuri în mai multe ţãri europene. În urma consumului de carne de vitã infectatã, maladia s-a transmis şi la om. Numai în Marea Britanie au murit 147 de persoane din cauza bolii.

Epidemia a avut un impact enorm şi asupra economiilor ţãrilor afectate. În Europa, boala vacii nebune a costat peste 100 miliarde dolari. Marea Britanie a fost nevoitã sã sacrifice 4,5 milioane de vite. Industria francezã a raportat o scãdere de 65 la sutã a profiturilor, în timp ce în Italia declinul a fost de 70 la sutã. În anul 2000, pe teritoriul Uniunii Europene s-a înregistrat o reducere de 27 de procente a vânzãrilor de carne de vitã.

Pe continentul nord-american a fost de ajuns un singur test pozitiv pentru ca boala vacii nebune sã punã pe butuci industria cãrnii.

Pieţele de export au fost închise imediat, şi la sfârsitul anului 2003 analiştii au calculat pierderi de 3,3 miliarde dolari canadieni (cca. 2,06 miliarde euro). În februarie 2004, oficiali ai Departamentului Agriculturii american au declarat Congresului cã boala a produs pierderi de 6 miliarde de dolari in SUA. (I.B.)

Ultima crizã sanitarã care a lovit Europa a fost c