Cind vine vorba despre voci, audiovizualul e o metresa cu pretentii. Le respinge pe cele pitigaiate, cere o intindere de o octava, la care se adauga un antrenament constant, o respiratie anume si, nu in ultimul rind, o pronuntie corecta si o separare clara a cuvintelor.
„Lucratul unei voci poate lua ani si ani. Principalele calitati ale vocii sint intensitatea, durata si timbrul. Dintre ele, doar ultimul nu se poate lucra. Pentru rest, se fac „exercitii de dictie, fonetica, logica, nuantare actoriceasca, frazare", afirma Ileana Cirstea Simion, cea care, in peste 40 de ani de cariera, a antrenat mai toate vocile din media mioritice.
Exemple pozitive si negative, trecute si actuale, se gasesc la jurnalul de la Realitatea TV, crede Margareta Tomescu, presedinta Asociatiei Logopezilor din Romania: „Vocea Sandei Nicola, a carei intindere este de o octava, contrasteaza cu vocea stridenta, desi cu intindere vocalica buna, a Gabrielei Avram".
Timbrul-rege
Acestea nu sint nici pe departe toate provocarile pe care le au de infruntat cei care isi doresc o prestatie vocala adecvata audiovizualului. „La o voce profesionista, prima care se lucreaza este respiratia. In acest sens, exista paralele cu performanta sportiva: un alergator vehiculeaza 40 de litri de aer pe minut, iar un actor, aproximativ 36", explica Olga Delia Mateescu, actrita si prof.
univ. dr. UNATC. De exemplu, Stela Popescu avea mari probleme cu respiratia, pierzindu-si chiar vocea, pe scena, cind era foarte obosita. „Fiecare are o respiratie fiziologica, impotriva careia nu se lucreaza", explica Olga Delia Mateescu.
Mai mult, in procesul de formare a vocii, urechea muzicala a elevului vine in ajutorul profesorului. „La actori, acest lucru se verifica la intrarea in facultate, dar nu si la jurnalisti", se vaita Ileana Cirstea Simion. Familia To
