FIUL RENEGAT AL PLOIESTIULUI S-a nascut intr-o familie de aromani, in oraselul Hrupisti, din Grecia. A colindat Romania cu familia sa, dar Bucurestiul l-a consacrat definitiv. Ploiestiul i-a ramas insa in suflet. Din pacate, unii ploiesteni au uitat sau chiar nu stiu ca Toma Caragiu le-a fost concetatean.
Ploiesti, Strada Rudului. De undeva, din spatele Liceului "Mihai Viteazu" (fostul "Sf. Petru si Pavel") incepe un drum lung, usor serpuit, cu asfaltul spart pe ici, pe colo. Aproape nici un semn care sa tradeze faptul ca, intr-o casa de pe aceasta strada, a locuit familia Caragiu, in urma cu mai bine de 60 de ani. Ca sa ne asiguram ca am nimerit bine, intrebam un localnic daca stie unde e numarul 144. "Eu stau pe Rudului, la acelasi numar cu varsta mea, 68. 144 e undeva incolo, dar ce cautati, vreo firma?", ne-a iscodit batranul, aratand spre stanga. "Casa unde a stat Toma Caragiu." "Nu stiu ca Toma sa fi stat pe strada mea. Stau de-o viata aici si n-am auzit."
STRADA-CARTIER. Il lasam pe ploiestean bodoganind autoritatile, ca nu se invrednicesc sa puna o placuta in memoria actorului, si o luam binisor la picior spre susul strazii, cu ochii pe portile si zidurile caselor. "Ghicitoarea Ecaterina vindeca si descanta" ne imbie de pe o tabla atarnata de o streasina. Pe dreapta, Unitatea de Pompieri din Ploiesti, Spitalul Municipal, vreo doua magazine de articole funerare, mai multe depozite de materiale de constructii. Printre ele, case mai vechi, mai noi, modeste, cu ziduri proptindu-se unele intr-altele.
Mult mai e pana departe! Si nr. 144 tot nu ni se arata. Strada Rudului ni se pare mare cat un cartier. Un cartier marginas, chit ca e undeva in inima orasului. Dintre doua buticuri si un Loto Prono rasare o poarta de lemn neslefuit, uns cu ulei ars. Nu seamana cu nici o alta poarta de pe strada. Am crezut ca ne aflam in fata unei case de gugulani, di