In perioada 1999-2001, cand Italia s-a confruntat cu virusul H7N1 al gripei aviare, peste 13 milioane de pasari au murit sau au fost ucise. Desi initial virusul a avut o patogenitate scazuta, in mai putin de noua luni, din cauza mutatiilor, patogenitatea a devenit inalta, se arata intr-un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
EVOLUTIE RAPIDA. Studiile realizate recent de OMS au aratat ca virusul cu potogenitate scazuta poate suferi mutatii dupa o perioada de timp, si se poate transforma intr-un virus cu patogenitate inalta. In absenta unor masuri de control si de supraveghere a gripei, epidemia poate dura ani in sir, avertizeaza OMS. Dupa aparitia, in 1983, a virusului H5N2 al gripei aviare in statul american Pennsylvania, autoritatile locale au avut nevoie de doi ani pentru a stapani epidemia.
Circa 17 milioane de pasari au fost distruse, cheltuielile directe suferite atunci de americani ridicandu-se la 62 de milioane de dolari. In Mexic, unde a izbucnit, in 1992, o epidemie de gripa aviara de tipul H5N2, a fost nevoie de trei ani pentru ca autoritatile sa o poata controla. Primele victime umane ale virusului H5N1 al gripei aviare au aparut in Hong Kong, in 1997. Sase din cei 18 oameni care au acuzat probleme respiratorii acute au murit si aproximativ 1,5 milioane de pasari au fost distruse. Era pentru prima data cand, in istoria de peste 100 de ani a gripei aviare, s-a descoperit ca virsul ucigas putea "sari" direct de la pasare la om.
DIN OLANDA, IN TARILE VECINE. In februarie 2003, Olanda a inregistrat o epidemie a virusului H7N7. Epidemia s-a extins cu repeziciune in Belgia si Germania. Autoritatile olandeze au distrus circa o patrime din pasaretul tarii (circa 30 de milioane de pasari), cele belgiene au ucis 2,7 milioane de pasari, iar cele germane - 400.000. In Olanda, care a pierdut atunci peste 150 de milioane de euro, o singur
