Potentiala prezenta a virusului gripei aviare a surprins Romania nepregatita. Incapacitatea sistemului administrativ existent de a reactiona la posibilele accidente naturale a fost probata inca o data.
Ca si in cazul inundatiilor, administratia romaneasca nu a facut nimic pentru a preveni un fenomen anuntat, susceptibil oricand de producere. In cazul inundatiilor, se stia ca digurile sunt vechi sau construite de mantuiala, dar nimeni nu a intreprins ceva pentru refacerea lor. Sau, macar, pentru tragerea la raspundere a celor ce au facut bani buni pe chestiunea imbunatatirilor funciare. A trebuit sa apara diluviul pentru ca autoritatile sa se intrebe pe ce s-au cheltuit acei bani, de ce nu s-a facut nimic in perspectiva producerii lui. Se cunosc efectele inundatiilor acestui an. Prilej de teorii fantasmagorice despre "razboiul geo-climateric", ele puteau fi controlate (si reduse drastic) daca administratia ar fi functionat corect, in interesul tarii, si nu al diverselor grupuri politico-economice insinuate temporar la putere. Mai mult, de indata ce fenomenul a incetat ca eveniment, se spun tot mai putine despre felul in care s-au realizat reparatiile. Doar despre actele in care este amestecata puterea centrala se mai comenteaza pe ici, pe colo, ironic sau laudativ, in functie de partea sustinuta de o medie sau alta. Sinistratii au fost deja uitati, cate o stire amintind - rar - ca s-a mai construit o casa sau ca o firma anume a promis constructii dintr-un material si le realizeaza din altul, mai ieftin.
Si despre o posibila pandemie, declansata de mutatiile virusului gripei aviare, se stia. Marcos Kyprianou, comisarul pentru Sanatate al Uniunii Europene, avertizase Bucurestiul ca: "In Delta Dunarii vor sosi, inevitabil, pasari migratoare infectate cu virusul gripei aviare. Aveti o mare problema, trebuie monitorizata cu toata atentia". In media romanea
