Work-shop-ul organizat de PER la Târgu Mureş a scos în relief ceea ce se ştia: Legea minoritãţilor naţionale este fãcutã doar pentru minoritatea care este la putere, adicã UDMR. Adjunctul Avocatului Poporului, Vasile Burtea s-a declarat indignat şi a spus cã el, ca minoritar, nu ar vota niciodatã legea în actuala formã.

Vasile Burtea considerã legea drept anticonstituţionalã, o compilare a unor prevederi din legi şi convenţii internaţionale. Acesta a mai spus cã dacã legea s-a fãcut prost din start, ulterior nu mai poate fi îndreptatã, chiar dacã şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Marko Attila, s-a simţit dator sã-l contrazicã.

Mult mai resemnat s-a dovedit a fi deputatul Partidei Romilor, Nicolae Pãun, care a spus cã este de acord cu legea, chiar dacã nu este aşa cum şi-ar dori. "Ştiţi, la priveghi, în Moldova, când intrã omul în casã nu zice "Dumnezeu sã-l ierte", ci "Ai ce-i face?", iar familia rãspunde "N-ai ce-i face", a explicat politicianul cum percepe el aceastã lege.

Dacã senatorul Frunda Gyorgy a afirmat cã, într-o viitoare regiune autonomã Mureş-Harghita-Covasna, românii ar putea fi discriminaţi pozitiv, consilierul local Ion Solomon a explicat cam cum este tratatã acolo minoritatea româneascã, ce depãşeşte 25%. În administraţiile publice folosirea limbii române este interzisã, din stema judeţului lipsesc elementele cu specific românesc şi angajarea este condiţionatã de cunoaşterea limbii maghiare.

Finalul seminarului a fost şi momentul concluziilor. Subprefectul Burkhardt a apreciat cã este nevoie, înainte de toate, de o autonomie economicã, printr-o descentralizare efectivã, care sã creeze premisele unei bunãstãri economice, abia ulterior puându-se vorbi despre o autonomie culturalã. Tot pe tema autonomiei economice a vorbit şi secretarul de stat Marko Attila, care a subliniat cã acest concept este mai vechi de