(Foto: )

Lucrarile la constructia autostrazii Transilvaniei de catre firma americana Bechtel au fost sistate de mai multe luni de zile, iar perspectivele de concretizare ale acestui proiect in viitorul apropiat sunt destul de sumbre.

Guvernul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu considera ca prima prioritate, realizarea autostrazii ce va conecta Romania de colidorului IV paneuropean.

Autostrada in cauza va avea urmatorul traseu: va porni de la Nadlac – Arad –Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti si va avea capat de linie la portul Constanta.

In tot acest context nefavorabil, la care se mai adauga bineanteles si eterna lipsa de bani, materializarea autostrazii Transilvaniei risca sa devina o himera, cel putin pentru cativa ani buni de zile de acum incolo.

O viziune comuna, un consens sau o strategie clara a intregii clase politice romanesti, vizavi de marile proiecte care trebuiau implementate in Romania, a lipsit cu desavarsire in toti acesti ani tulburi, de dupa 1989, ai tranzitiei romanesti.

Fiecare ciclu electoral - 1996, 2000, 2004 - a insemnat o alternanta continua la guvernare intre putere si opozitie, care a reprezentat de fiecare data „un nou inceput" si o paguboasa regandire a prioritatilor nationale in functie de ce partidul, alianta sau coalitia ce se instala la guvernare.

Infrastructura si constructia de autostrazi din Romania nu a facut exceptie de la regula care ne confirma incapacitatea clasei politice romanesti de a avea o viziune comuna.

Daca Guvernul PSD a considerat prioritara constructia autostrazii Transilvania, venirea la putere a actualei coalitii guvernamentale a schim