Raportul asupra stãrii învãţãmântului, întocmit în premierã de Ministerul Educaţiei, certificã declinul accelerat al învãţãmântului românesc. Problemele cruciale sunt subfinanţarea cronicã şi calitatea scãzutã a procesului educaţional. Raportul a fost întocmit pe baza unor indicatori naţionali, compatibili cu sistemele internaţionale.

Raportul întocmit de Ministerul Educaţiei prezintã în patru pãrţi distincte sinteza analizei stãrii învãţãmântului din România, analiza stãrii de funcţionare, prezentarea mãsurilor dispuse de minister în perioada ianuarie-septembrie 2005 şi direcţiile de dezvoltare pentru perioada 2006-2008.

Mai puţini elevi

Populaţia şcolarã s-a redus în ultimii ani, reducerea cea mai drasticã înregistrându-se la nivelul învãţãmântului gimnazial. Conform estimãrilor, într-o perioadã de circa 10 ani, populaţia şcolarã totalã va scãdea cu 15-20%. La nivelul învãţãmântului liceal şi profesional, ca urmare a creşterii cererii de educaţie pentru aceste filiere de formare, efectivele de elevi au înregistrat o tendinţã continuã ascendentã, atât în cazul populaţiei şcolare din mediul rural, cât şi din mediul urban. Rata de participare a populaţiei în vârstã de 15-24 de ani la toate nivelurile de educaţie situeazã România pe ultimul loc în comparaţie cu celelalte ţãri europene. Rata ridicatã de pãrãsire timpurie a sistemului de învãţãmânt reprezintã un risc important pentru România, care nu va putea atinge obiectivul instituit de UE pentru anul 2010 în privinţa reducerii numãrului de tineri care pãrãsesc prematur şcoala. Rata de absolvire a învãţãmântului primar este în scãdere, iar discrepanţa între mediul urban şi cel rural se pãstreazã la un nivel ridicat. În mediul rural, aproape din populaţia în vârstã de 14 ani nu deţine diplomã de capacitate sau nu promoveazã testarea naţionalã. La evaluarea naţionalã la sfârşitul clasei a IV-a, în m