Tonul a fost dat de grupul tarilor fondatoare, care refuza sa dea mai multi bani la bugetul comun. Germania, Franta, Marea Britanie sunt adeptele extinderii Uniunii Europene cu inca doua tari – Romania si Bulgaria –si se declara sustinatoare ale Agendei Lisabona, dar nu vor sa scoata din buzunar mai mult de 1% din produsul lor intern brut. Comisia Europeana, pe de alta parte, a calculat ca nevoile sunt mai mari, in jur de 1,2% din PIB-ul national. Diferenta ar putea fi acop
Tonul a fost dat de grupul tarilor fondatoare, care refuza sa dea mai multi bani la bugetul comun. Germania, Franta, Marea Britanie sunt adeptele extinderii Uniunii Europene cu inca doua tari – Romania si Bulgaria –si se declara sustinatoare ale Agendei Lisabona, dar nu vor sa scoata din buzunar mai mult de 1% din produsul lor intern brut. Comisia Europeana, pe de alta parte, a calculat ca nevoile sunt mai mari, in jur de 1,2% din PIB-ul national. Diferenta ar putea fi acoperita daca Marea Britanie renunta la banii care i se reintorc in vistierie ca urmare a Politicii Agricole Comune. Premierul Tony Blair ar renunta, dar numai daca Franta abandoneaza politica generoasa de subventionare a fermierilor. Situatia este complicata, momentul este tensionat, iar Romania este direct afectata de toate aceste batalii de orgolii europene. Cat de afectata, am aflat de la comisarul european Dalia Grybauskaite., responsabil cu bugetul Uniunii Europene.
Capital: Imposibilitatea ajungerii la o intelegere intre statele membre ale Uniunii Europene – Franta, Germania, Marea Britanie –, Comisia Europeana si Parlamentul European este semnul unei crize profunde sau face parte din normalitatea negocierilor pentru bani?
Dalia Grybauskaite.: Da si nu. Da, pentru ca dintotdeauna discutiile despre bani au fost dific
