M-a impresionat teribil, când am citit-o prin anii '70, o poveste a lui Mŕrquez în care era vorba despre un înger căzut în curtea unui ţăran. Şi pe care ţăranul, inventiv, îl închide într-un ţarc şi percepe taxă de vizionare. Pentru ţăran, valoarea optimă de întrebuinţare a îngerului era pitorescul lui.

Vargas Llosa a sosit în România sâmbătă 17 septembrie, către seară, împreună cu soţia lui, Patricia Vargas Llosa. Două posturi de televiziune - TVR 1 şi TVR Cultural, dacă nu mă înşel - au socotit că merită deplasaţi la aeroport câte un operator şi un reporter pentru a marca la telejurnalul de seară sosirea lui. M-am dus la aeroport să-i întâmpin. Şi aşa se face că am asistat la scurtul interviu luat scriitorului imediat după ieşirea din sala de bagaje. Este abordat de o tânără tunsă scurt, cu un microfon în mână şi urmată de cameraman. ,Domnule Vargas Llosa, aţi mai fost în România acum zece ani." - ,Da", confirmă Vargas Llosa. - ,Cum vi se pare că s-a schimbat România în aceşti zece ani?" - ,Mi-ar fi greu să vă răspund, întrucât încă mă aflu pe aeroport..."

Două zile mai târziu, PRO TV, în cadrul telejurnalului de seară, transmite de la Neptun, unde Vargas Llosa urmează să primească, din partea Uniunii Scriitorilor, premiul ,Ovidius". Prezentatoarea ştirilor ne spune că Marió Vargas Llosa (accentul ei e ca în vocativul românesc de la Maria: Marioo!), ,celebru scriitor peruan, a sosit în România însoţit de verişoara Patricia şi de a treia soţie". Ştirea mă lasă perplex şi mă duce cu gândul la Radio Erevan: e drept că Vargas Llosa nu a venit însoţit de două persoane ci de una, e drept că soţia lui Mario este chiar verişoara lui, Patricia, şi e drept că Vargas Llosa nu a avut trei mariaje, ci doar două. Dar în linii mari, ştirea e corectă. Apoi, după ce ne dă vestea cea bună privitoare la verişoară, soţie şi la cele trei mariaje, prezenta