CALENDAR GASTRONOMIC Sambata dinaintea Sfantului Dumitru este ziua in care sunt pomeniti mortii, zi in care se dau pomeni si se aprind lumanari pentru sufletele celor care au trecut dincolo. Sarbatoarea mai este numita si Mosii de Toamna, Mosii cei Mari sau Mosii lui Samedru. Femeile imparteau rudelor, vecinilor sau trecatorilor vase umplute cu lapte, branza, grau fiert, dar si colaci si lumanari. Tot cu aceasta ocazie se invocau spiritele stramosilor pentru protectie si belsug.
La 25 octombrie, in ajunul sarbatorii Sfantului Dumitru, se desfasoara ritualuri ce au ca scop castigarea bunavointei stramosilor. In schimb, acestia vor ocroti casele si gospodariile, ferindu-le de pericole. De asemenea, prin intermediul lor, campurile vor fi din nou rodnice in anul care vine.
Unul dintre ritualuri este cel al aprinderii focurilor. Se alegea un brad falnic, care urma sa fie incinerat pe un loc inalt (de cele mai multe ori pe un deal), la lasarea noptii. In jurul lui se adunau toti satenii, indiferent de varsta si strigau formula magica: "Hai la focuâ lui Samedru!". Important era ca focul sa nu fie lasat sa se stinga, iar femeile imparteau in timpul acela covrigi, nuci, pere, struguri, fructe uscate si vin.
Bradul ce urmeaza sa fie ars sau butucul este punctul central al unui ritual ce ilustreaza renasterea vietii din propria cenusa. Butucul simbolizeaza trupul lipsit de viata al zeului vegetatiei. Acesta poate sa renasca doar prin sacrificiul suprem, prin ardere. Astfel, din foc apar semintele belsugului din anul urmator.
Iata de ce, momentul mult asteptat de participantii la acest ritual este prabusirea bradului mistuit de flacari, semn al unui nou inceput. Peste foc sareau copiii pentru a fi feriti de boli tot anul, dar si tinerii care doreau sa se casatoreasca mai repede. In zori, cand focul se stingea, fiecare lua cate un taciune si-l arunca in
