CALENDAR GASTRONOMIC Pentru romani, casa a fost dintotdeauna atat un spatiu sacru (pus in evidenta foarte bine de existenta pe pereti a icoanelor protectoare), cat si un spatiu in care isi puteau demonstra puterea creatoare. Poate din acest motiv, mobilierul, dar si diversele ustensile folosite in bucatarie sau in activitatile casnice, pe langa scopul practic au si unul decorativ. Astfel, in multe case, un perete intreg este ocupat de un blidar ce adaposteste cele mai frumoase farfurii din lut, smaltuite si decorate. Din fire de in, lana, bumbac sau canepa femeile au cusut stergare, covoare sau macaturi. Peretii si lavitele erau acoperite cu scoarte avand motive florale sau geometrice. Si toate acestea pentru a crea o atmosfera primitoare.
Atunci cand vine cineva in timpul mesei zice in felul urmator: "Buna masa!". Gazda ii raspunde:
"Poftim la dansa". Una dintre regulile ospitalitatii romanesti este sa nu-ti intrebi niciodata musafirul daca vrea sa manance. Numai bolnavilor li se poate adresa aceasta intrebare. Pune-i oaspetelui tau cea mai buna mancare in farfurie si bucurati-va impreuna de aceste clipe de tihna! Un motiv in plus ar fi credinta populara ca, atunci cand masa este plina cu de toate, ea rade si in felul acesta toata lumea este multumita.
Romanii mancau odinioara de trei ori pe zi (masa de dimineata, de pranz si cina), punctele de reper fiind miscarile soarelui pe cer. Masa se aseza intotdeauna sub o icoana si era acoperita cu un stergar alb. Pe ea se pastrau in permanenta sarea si painea, pentru ca o masa goala nu aducea niciodata noroc. Mancarea se punea in strachini, blide sau farfurii confectionate din lut. Vinul, laptele si apa se turnau in ulcele cu gatul inalt sau scund. Inima bucatariei taranesti o reprezenta cuptorul. La el se pregateau bucatele de zi cu zi, oferea caldura intregii case, dar era si mult ravnitul loc de odihna
