Anul acesta Polonia a aniversat 25 de ani de la infiintarea primului sindicat liber, Solidaritatea, in cadrul caruia Lech Walesa a jucat un rol hotaritor (despre istoricul si semnificatia Solidaritatii a scris, mai pe larg, Florin Mitrea in numarul 30 (287) al Observatorului cultural). Zilele trecute, Lech Walesa, fost presedinte al Poloniei si cistigator al Premiului Nobel pentru pace, s-a aflat la Bucuresti, ca invitat de onoare in cadrul Conferintei Liderii noii Europe (17-19 octombrie), organizate de EuroLider Media On. In egala masura adulat si contestat in tara lui, Lech Walesa este, indiscutabil, un simbol al opozitiei anticomuniste din spatiul est-european. Publicam in aceste pagini un text de opinie, semnat de Doru Cosmin RADU (cistigatorul de anul trecut al concursului de eseuri organizat de Institutul Cultural Polonez din Bucuresti), care se afla de aproape doi ani in Polonia, la Gdansk.
Lech Walesa se naste (categoric sub o stea norocoasa) la 29 septembrie 1943 in satul Popowo (200 km sud de Gdansk). Absolva scoala primara in satul natal, apoi (dupa cum bine declara prin interviuri) „scoala vietii“ (tot in satul natal), dupa care (epuizind toate scolile din zona) urmeaza cursurile (de 3 ani) ale unei scoli profesionale de electricieni si mecanici din satul vecin. Presteaza ca mecanic auto, iar pe la 24 de ani se urca in trenul de Gdansk, oras in care se si stabileste, angajindu-se ca electrician pe Santierul Naval (pe atunci inca numit) „Lenin“. In autobiografia sa, Walesa sustine ca si-ar fi cumparat bilet pentru o statie mult mai indepartata, insa a coborit in gara Gdansk pentru a-si astimpara setea, iar trenul a luat-o din loc in timp ce el era cu gura pe tisnitoare. Varianta neoficiala spune ca Walesa ar fi intilnit in tren un amic care i-ar fi spus ca la Santierul Naval „Lenin“ s-ar face angajari. Cert e ca se stabileste in Gdansk, iar i
