Recenta maladie adusa de pasari m-a dus cu gandul la filmul lui Alfred Hitchcock "Pasarile", creat cu peste 40 de ani in urma.Motto: "Cum sunt ce-am fost, voi fi ce sunt"(Nichifor Crainic)
Recenta maladie adusa de pasari m-a dus cu gandul la filmul lui Alfred Hitchcock "Pasarile", creat cu peste 40 de ani in urma. Orasul atacat, aparent irational, de pasari poate fi o lume supusa unei forte distrugatoare pe care nu o intelegem, a unui arbitrar al destinului care ne demonstreaza fragilitatea existentei noastre. Tot asa o molima care, cu consecintele sale mortale, se raspandeste adusa tot de pasari.
In aceste zile nu m-am gandit la "Pasarile" lui Aristofan, nici la porumbeii, albatrosii sau corbii literaturii universale, nici la simbolistica laica sau religioasa atribuita pasarilor, ci la acest film, uitat poate de unii, care leaga fragilitatea aparenta si frumusetea reala a pasarilor de amenintarea distrugatoare.
Nu intereseaza aici daca amenintarea epidemiei este reala sau se incearca numai speculatii meschine. Nu intereseaza aici daca masurile luate impotriva ei sunt cele mai bune sau au un caracter disproportionat dat de panica sau interese. Toate pot fi posibile. Dar aici intereseaza numai faptul ca o amenintare distrugatoare poate exista, dand o alta masura tuturor activitatilor noastre cotidiene care, in aceasta lumina, isi gasesc sensul real.
Oamenii lasati fara case de inundatii devastatoare, care isi cladesc adaposturi precare in apropierea iernii, au un sens al activitatii lor, ca si acei care strang resturile unei recolte decimate de capriciile meteorologice. Dar total fara sens ramane o lupta oarba pentru dobandirea puterii absolute, lupta in virtutea careia si casele, si recolta au fost ignorate. Ce sa faci cu aceasta putere daca vin pasarile?
Are sens sa faci legi pentru a pune mecanismele societatii sa functioneze, dar
