Bucurestiul va deveni metropola dupa modelul marilor capitale europene. Orasul se va largi in toate directiile, va inghiti 93 de localitati si isi va mari de zece ori suprafata. Insa analistii imobiliari au pareri diferite despre impactul noului Bucuresti asupra pietei
In acest moment, exista doua proiecte care deseneaza noul Bucuresti: unul al puterii, celalalt al opozitiei. In linii mari, cele doua lucrari sunt destul de asemanatoare, ele urmarind sa mareasca suprafata Capitalei de cel putin zece ori si sa creasca numarul de locuitori de la doua la trei milioane. Exista insa si cateva deosebiri.
Puterea vrea ca metropola sa cuprinda 93 de localitati din judetele Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Dambovita si Prahova si, in plus, ca Bucurestiul sa devina port maritim, prin inglobarea in zona metropolitana a orasului Oltenita.
Locuitorii din comunele Balotesti, Berceni, Bragadiru, Cernica, Branesti, Chiajna, Chitila, Ciolpani, Ciorogarla, Corbeanca, Glina, Jilava, Magurele, Mogosoaia, Pantelimon, Snagov, Tunari, Butimanu, Crevedia, Tartasesti vor deveni „bucuresteni". Lor li se vor adauga cetatenii din orasele Oltenita, Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Budesti, Fundulea, Bolintin Vale si Mihaiesti.
Proiectul opozitiei, initiat de Vasile Gherasim, se deosebeste de cel al actualei puteri doar prin numarul mai mic de localitati limitrofe, 62, propuse sa formeze zona metropolitana si prin faptul ca aceasta se opreste la 30 de kilometri de Dunare.
Terenurile, motiv de specula
Analistii imobiliari se asteapta ca terenul din zona metropolitana sa fie speculat, iar pretul acestuia sa creasca, fara insa a putea preciza la ce sume se va ajunge.
„Va sosi vremea speculatorilor, pretul terenurilor va creste pe termen scurt intr-un ritm mai mare, deoarece un teren care astazi este in Ciorogarla
