Eckstein vs. Tokes(Foto: Ziua de Cluj)
In Senat vor avea loc, astazi, ultimele dezbateri privind legea minoritatilor. Aceasta nu face referiri la autonomia teritoriala, ci doar la cea culturala, dar contine cateva prevederi care confera organizatiilor minoritatilor puteri mai mari decat cele ale administratiei centrale.
Proiectul de lege a fost atacat atat de radicali maghiari, cat si de opozitia parlamentara, iar liderii Aliantei s-au ferit sa se implice activ in dezbateri, lasand rolul de „avocat al apararii" UDMR-ului.
Cel mai controversat capitol al Legii minoritatilor este capitolul V, care reglementeaza autonomia culturala. Capitolul respectiv statueaza infiintarea Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale (CNAC). Conform art. 61, CNAC „sunt autoritati administrative autonome, avand personalitate juridica".
Practic, fiecare minoritate nationala isi poate infiinta cate un astfel de consiliu, cu o paleta larga si discutabila de competente.
Astfel, CNAC elaboreaza strategiile si prioritatile privind invatamantul in limba materna a comunitatilor nationale, prevedere care confera, practic, CNAC, dreptul de a crea programe de invatamant in limba materna a minoritatii respective, diferite de cele stabilite de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si in afara controlului acestuia.
De asemenea, ministerele de resort nu vor mai putea numi sau schimba (cf. art. 18) conducerile institutiilor de invatamant de stat cu predare in limba minoritatilor nationale, precum si a institutiilor publice de cultura ale acestora, fara avizul CNAC apartinand minoritatilor respective. De asemenea, potrivit art.
18, infiintarea, desfiintarea, functionarea institutiilor de invatamant in limba minoritatilor si stabilirea ofertei edu
