Nicicind soarta atitor oameni n-a depins atit de mult de atit de putini. Nicicind Romania n-a fost mai aproape de aceasta parafraza dupa un discurs celebru al lui Winston Churchill. Daca vom intra in UE peste un an si doua luni, sprintul de final va fi fost meritul unei miini de procurori.
Raportul de tara care va fi dat publicitatii de Comisia Europeana astazi este ultimul care ne va spune ce avem de facut in continuare. Urmatorul raport, cel din primavara, va trage linie si va arata daca Romania este pregatita sa intre in UE in 2007 sau daca va mai trebui sa asteptam un an. Recomandarile pe ultima suta de metri se refera la un singur lucru: coruptia.
Dupa cincisprezece ani de tranzitie, in care coruptii au fost prezenti cu mult mai mult in paginile ziarelor decit in salile de judecata, UE ne reaminteste ceva ce ne tot zice de mult: fara sa cada citeva capete de „pesti mari" intr-ale coruptiei, tarile membre ale Uniunii vor avea o problema in a ne primi in rindul lor.
Este foarte probabil ca decizia de a admite Romania in UE in 2007 sa fie luata, deja, in proportie de 99%, de sefii de la Bruxelles si de prin capitalele europene.
Insa obstinatia cu care, in ultimele saptamini, s-au repetat oficialii europeni in a atrage atentia autoritatilor romane ca singura problema care ne poate impiedica aderarea este coruptia arata ca lucrurile, chiar daca sint pe cale de a fi transate, asteapta acest impuls decisiv.
Ce vrea, de fapt, Europa de la noi cind ne aminteste de aceasta lupta impotriva coruptiei, care a fost pina acum difuza si in mod clar ineficienta? Ce am putea face in jumatate de an, astfel incit sa bifam, chiar si doar cu nota de trecere, aceasta ultima cerinta esentiala din lista obiectivelor de indeplinit pentru a intra in UE? Raspunsul ni l-a dat deja, chiar daca nu l-a identificat ca
atare
