Zilele acestea natia noastra a pierdut un guru. Singurul pe care-l avea (lasand la o parte doi-trei intelectuali...). Gurul nostru haladuieste acum liber prin Suedia, departe de mana nu prea lunga (nici prea curata, fie vorba-ntre noi) a justitiei romanesti. Nou prilej de invidie pentru noi: Suedia, tara lui Emmanuelle! Bine si-a ales-o, ticalosul...
Din cate-mi dau seama, romanii nu prea se omoara dupa Gregorian Bivolaru. Dar asta nu-nseamna mare lucru, caci romanii au gusturi ciudate si prejudecati si mai si. Nu prea-i intereseaza pe ei chestiile spirituale, "sufletul lui Avram Iancu", abstractiunile... Dar cand e vorba de sex, promiscuitate, turpitudine, scatologic – sunt numai ochi si urechi.
Si cu cat sunt mai avizi de amanunte de acest fel, cu atat se desteapta mai mult in ei moralistul. Faptul ca Bivolaru practica Hatha Yoga, Karma Yoga, Asana, Tantra, Yantra si alte nazdravanii cred ca le-a fost mereu profund indiferent.
Sa fie la el acolo, ce treaba avem noi? Dar inca de pe vremea lui Ceausescu umblau zvonuri insistente despre orgiile ce aveau loc – "urgiile", cum pronunta o colega de-a mea de catedra – sub obladuirea "guru"-lui Bivolaru. Insusi cuvantul "guru", nou pentru romani, trebuie ca le sugera afaceri intunecate si scabroase, pidosnice...
"Da, draga, cica se aduna, fete tinere si naive, in niste sali de sport, se dezbraca-n pielea goala si fac urgii cu guru", soptea colega mea, facand ochii mari si luandu-si o-nfatisare severa. Asta-i tot ce se auzea despre Bivolaru in epoca de nostalgica amintire.
"Urgiile", si nu continutul spiritual al noii societati MISA (Miscarea Spirituala a Integrarii in Absolut), i-au interesat pe romani si dupa ce-am trecut din imperiul necesitatii in cel al libertatii dupa decembrie ’89. Mai ales ca au inceput sa circule si alte povesti apetisante, pe masura ce nou
