Povara pusa pe umerii bugetului local si ai celui de stat, fortate sa sustina financiar mii de persoane cu venitul minim garantat, secatuieste in fiecare an vistieria Craiovei. In numele limitarii saraciei si a evitarii marginalizarii sociale, Primaria Craiova si Consiliul Judetean Dolj se vad obligate sa aloce anual zeci de miliarde de lei in schimbul carora persoanele beneficiare presteaza munci in folosul comunitatii. Cel putin teoretic, pentru ca, in realitate, nimeni nu stie cu exactitate cite ore au lucrat cele peste 5.000 de persoane care traiesc din banii oferiti gratis de autoritati. 66 de miliarde de lei au fost alocate pina acum persoanelor defavorizate din Craiova in cei patru ani de cind a intrat in vigoare Legea 416 referitoare la venitul minim garantat. Conteaza mai putin cite strazi ar fi putut asfalta municipalitatea cu acesti bani. Relevant este faptul ca beneficiarii, in proportie covirsitoare de etnie roma, refuza sa puna osul la treaba atunci cind li se cere, desi unii dintre ei primesc venituri care depasesc salariul minim pe economie. Tot ce trebuie sa faca este sa lucreze noua zile pe luna pentru comunitatea din care fac parte, adica sa taie gardurile vii sau sa mature prin oras. Pentru aceiasi bani, o persoana mai putin „defavorizata“ lucreaza program normal de opt ore pe zi timp de o luna fara sa o intrebe nimeni daca ii ajung sau nu banii primiti. Beneficiarii venitului minim garantat „au papat“ deja banii pe 2005 Constient ca are de-a face cu „beneficiari“ fara tragere de inima pentru munca, primarul Solomon a emis anul acesta mai multe dispozitii prin care cele 5.151 de persoane care solicitau venitul minim garantat trebuia sa lucreze numai 40 de ore pe luna in contul Serviciului Public de Salubritate, al RAADPFL - sectia zone verzi si al Regiei de Transport Craiova. Dincolo de aspectul social, deciziile au si o motivatie economica. Reduc