Desi toate sondajele de opinie de dinaintea celui de-al doilea tur de scrutin prezidential il dadeau drept victorios pe liberalul Donald Tusk, spre surprinderea generala, noul presedinte al Poloniei va fi Lech Kaczynski. Tragand invataminte din campania pentru primul tur de scrutin, de data aceasta, conservatorul Kaczynski a incercat - si a reusit - sa profite de divizarea sociala din Polonia, inclusiv din cadrul aliantei de dreapta care a invins la alegerile legislative. El a obtinut, conform unor prime rezultate partiale, 55,44 la suta din voturi, fata de doar 44,56 la suta cat a obtinut rivalul sau, Donald Tusk. Incercand sa explice radicala reorientare a electoratului catre Kaczynski, politologul Cornelius Ochman, de la fundatia germana Bertelsmann, afirma ca ea a fost determinata de teama oamenilor de reforme. Caci, au relatat corespondentii agentiilor internationale de presa, Kaczynski a desfasurat, practic, o "campanie a fricii". El a lansat atacuri neasteptat de dure la adresa liberalismului, propagat de rivalul sau, Donald Tusk, si a promis revenirea la valorile morale ale religiei, ceea ce i-a adus o mare de voturi din partea catolicilor fundamentalisti si a membrilor miscarii "Autoapararea".
Practic, s-a reeditat performanta de la alegerile legislative de la 25 septembrie, cand, pe ultima suta de metri, partidul Lege si Justitie a devansat formatiunea liberala, gratie maratonului incrancenat al fratilor gemeni Lech si Jaroslaw Kaczynski. "Misiune indeplinita", a declarat Lech la posturile de televiziune, adresandu-se fratelui sau, actualmente liderul partidului Lege si Justitie, strategul campaniei.
In campania sa, Lech Kaczynski, fost detinut politic in perioada comunismului, a pledat - cu mare succes - pentru o viziune mai sociala a Poloniei. Eurosceptic, el este totodata adversar al Rusiei, dar si al vecinului de la Vest, Germania. De acee
