Catacombele de sub schitul Brazi, cele mai importante complexe religioase subterane din Romania, au fost distruse aproape ireversibil. Originea bisericii de sub pamint se pierde in istoria precrestina a acestor locuri. Pestera a fost utilizata de calugari pina la inceputul secolului al XIX-lea. Monahii care s-au stabilit aici au gasit tunelurile si le-au dat o uzanta crestina, construind o biserica si chilii sub pamint.
Din complexul subteran a ramas doar o chilie si un paraclis, acestea fiind folosite ca groapa de gunoi sau adapost pentru zilierii de la vie.
Daca hrubele Panciului au devenit celebre in toata lumea datorita "sampaniei" in varianta lui Ion Pusca, "hrubele" Schitului Brazi au fost acoperite cu moloz si pamint. Nici macar in istoriile bisericesti scrise de istoricii ortodocsi nu sint pomenite. Peste distrugerile pricinuite de cutremurul devastator din anul 1940 a venit colonizarea acestor locuri cu zilierii care munceau pentru "sampania" din hrubele statului. Acestia au folosit chiliile subterane drept depozite de gunoi menajer si WC.
Dupa 1989, specialistii din fostul Inspectorat de Cultura Vrancea au dat OK-ul ca aceste constructii unicat in acest colt de Romanie sa fie acoperite cu moloz, fara ca acest lucru sa fie comunicat Oficiului National al Monumentelor Istorice. Mai mult, aceeasi specialisti au acoperit cu ciment pictura din Paraclisul subteran, semnata de marele pictor bisericesc Nicolae Teodorescu.
In acest material vom prezenta cum a fost distrus singurul complex religios subteran din Vrancea, datorita ignorantei specialistilor din Inspectoratul de Cultura.
Putine sint asezamintele monahale din Romania care se pot lauda cu o istorie atit de bogata si trista in acelasi timp ca Schitul Brazi de linga orasul Panciu. Nimeni nu-si
