La înceŢutul sãptãmânii trecute, peste 300 de etnici maghiari au demonstrat în faţa sediului central al Universitãţii Babeş-Bolyai, cerând reînfiinţarea Universitãţii Bolyai. Manifestanţii, care purtau, pe lângã pancarte, o carte şi o lumânare, au cerut şi predarea cãtre Universitatea Bolyai a unui sfert din actuala infrastructurã a UBB, printre care o serie de campusuri şi clãdirea centralã a Universitãţii.

Alte cereri ale manifestanţilor – printre care s-au aflat şi viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Boros Janos, preşedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila sau deputatul UDMR Kanya Hamar Sandor – au fost cele referitoare la susţinerea cu bani de la buget a Universitãţilor Sapientia şi Partium (Oradea). Manifestanţii şi-au motivat cererile spunând cã pânã în 1959 Universitatea Bolyai funcţiona independent şi doar deciziile dictatoriale ale lui Ceauşescu au dus la crearea UBB.

Una spunem, alta facem

Reacţiile la aceastã manifestare nu au întârziat sã aparã, atât din partea UDMR şi a reprezentanţilor liniei de predare în limba maghiarã a UBB, cât şi din partea UBB şi a politicienilor clujeni. Astfel, Laszlo Atilla, preşedintele UDMR Cluj a afirmat cã susţine ideea reînfiinţãrii Universitãţii Bolyai, dar, în ciuda faptului cã

s-a aflat printre manifestanţi, a criticat faptul cã s-a ajuns la manifestãri de stradã, acestea fiind în opinia sa ultima soluţie. Iar în cazul de faţã dialogul nu a fost epuizat.

Reprezentanţii liniei maghiare din cadrul UBB s-au declarat împotriva acestui gen de manifestãri, subliniind faptul cã înfiinţarea unei universitãţi maghiare ar fi în detrimentul celor peste 12.000 de studenţi maghiari care studiazã în prezent la UBB. De asemenea, reprezentanţii liniei maghiare au mãrturisit cã suspecteazã interese ascunse ale UDMR şi au pus întreaga manifestare pe seama unei încercãri de capitalizare a sentimentului unui eş