Avanpremiera de la Iasi a fost prima (si singura!) actiune din spatiul romanesc, care si-a propus sa-i prezinte pe cei 12 scriitori invitati in Franta. In cadrul dezbaterilor iesene s-a enuntat un adevar incontestabil: inainte de a fi exportata, literatura romana trebuie sa fie cunoscuta in Romania. Asa ca dezbaterile de la Iasi au fost absorbite de un public numeros, inca nepregatit totusi (si destul de inhibat) sa discute fata in fata cu scriitorul in carne si oase, sa-l provoace pentru a-l cunoaste mai bine.
- Ce face partea franceza
Daca ar fi sa vorbim despre motivele pentru care francezii au hotarit sa-i aduca pe romani la Belles Etrangères, sa remarcam ca „noul val“ din literatura romana a fost elementul hotaritor. Altfel spus, literatura romana s-a trezit din amorteala si francezii vor sa contribuie la revigorare si sa detecteze semnele schimbarii. Martine Grelle, comisarul pentru Les Belles Etrangères, declara pentru Suplimentul de cultura: „Se stia din 1999 ca va exista o editie dedicata Romaniei.
Dar, pentru a o putea realiza cel putin multumitor, aveam nevoie de un anumit numar de autori tineri, interesant de descoperit, si de autori mai cunoscuti, care sa aiba deja o opera importanta. De aceea asteptam aparitia acestei noi generatii in plina ascensiune – rolul Belles Etrangères e de a facilita intilnirea publicului francez cu literaturi despre care credem ca inca nu sint indeajuns de cunoscute in Franta“.
In primul rind, Centrul National al Cartii stringe de citiva ani informatii despre tot ce apare semnificativ in literatura romana. Sint informatii luate direct din tara, reprezentantii acestei institutii facind numeroase drumuri in Romania, mai ales la tirguri de carte. S-au evitat, din cite se pare, zonele oficiale, de unde ar fi fost putine sanse sa se stringa informatii corecte. Scriitorul Dumitru Tepeneag dezv
