Exact cum a promis, Ion Iliescu si-a inceput sezonul in forta, batand tara in lung si-n lat in cautare de adepti si votanti. Intors la vatra nemultumit de derapajele doctrinare pesediste, fostul lider a inceput sa-si ridice propria constructie politica pe zona stangii. Modelul maslinului italian i s-a parut presedintelui fara portofoliu cel mai interesant.

Adaptat la politica damboviteana, maslinul pare a fi o a doua Conventie Democrata, Ion Iliescu incercand sa devina un Corneliu Coposu al stangii. Pentru asta el are nevoie, in primul rand, de palaria PSD. Este motivul pentru care, in timp ce colegii sai se asteptau la o demisie, Iliescu avea in ciorna scrisoarea prin care cerea recunoasterea unui curent de stanga in PSD.

Concomitent cu atragerea unei factiuni din partid, coagulata in jurul aripii dure, reprezentata mai ales in Senat, Ion Iliescu a gasit si o metoda de comunicare directa cu teritoriul. Pe fondul unui prost management de partid sunt mai multe organizatii care tin direct legatura cu Iliescu si sunt gata sa participe, impreuna cu acesta, la noua constructie, numita Polul Social.

In felul acesta a fost scurtcircuitata legatura prin filiera de varf a partidului, ceea ce, in ochii pesedistilor traditionalisti, il plaseaza pe Iliescu intr-o pozitie mai solida de lider decat este Mircea Geoana. Pe langa strategia de recastigare a partidului prin invaluire, Iliescu mai lupta si pe alte fronturi. El a contactat deja formatiuni mai mici din zona stangii.

Sunt partide desprinse din PRM sau PSM, dar si partide noi, cum ar fi cel al lui Petre Roman, cu care, de altfel, Iliescu s-a si afisat prin teritoriu. Fostul presedinte si-a apropiat si o serie de sindicate dispuse sa mearga sub tutela sa la urmatoarele alegeri, dar, bineinteles, in schimbul unor locuri parlamentare pentru fidelitatea de acum.

In fel