Inca de la dobandirea independentei in 1991, Republica Croatia viseaza la integrarea in Uniunea Europeana, cu care considera ca are mai multe afinitati decat cu regiunea balcanica, se arata intr-un material publicat zilele trecute de cotidianul Le Figaro. Argumentele sale tin in special de geografie, de istorie, de cultura si de religie. Toate conditiile impuse de principalii 15 actori ai Uniunii Europene - conditii care tin in special de comunicarea deplina cu Tribunalul International pentru fosta Iugoslavie - Zagrebul le-a considerat intotdeauna ca fiind injuste si ca marca a unei discriminari, dat fiind ca toate celelalte conditii erau indeplinite.
In aceste conditii, observa cotidianul francez, dorinta croatilor de a intra in UE s-a transformat cu timpul intr-un dezinteres si o reticenta dureroasa. Desi negocierile deschise la 3 octombrie au mai improspatat suflul eurooptimist, Croatia isi pastreaza in mare masura neincrederea si urmele unei rani destul de adanci.
Dupa deschiderea tratativelor, negociatorul-sef al Croatiei declara: "In sfarsit! In sfarsit! O sa putem vorbi si noi despre ceea ce ne asteapta, in sfarsit, o sa ne putem ocupa de viitorul nostru, de viitorul nostru loc in sanul Uniunii Europene, iar nu numai de trecut".
Desi tara pare acum pe deplin angajata pe drumul integrarii, presedintele republicii, Stjepan Mesic, declara: "Europa spre care ne indreptam va deschide poarta solutiilor, insa nu ne va rezolva si problemele. Va trebui sa muncim asiduu...". Croatia, desi cu bune rezultate economice, ramane o tara in tranzitie, care trebuie sa-si reorganizeze administratia arhaica ce ii inspaimanta pe investitori, trebuie sa investeasca sume impresionante in mediu, agricultura, industrie, sa lupte impotriva coruptiei si sa treaca incet-incet spre valorile europene.
Inca de la dobandirea independentei in 1991, Republica Croatia
