Ileana, principesa de Romania, arhiducesa de Austria, "Traiesc din nou", traducere de Agra Baroti-Gheorghe, prefata de Al. Paleologu, Editura "Humanitas" (tel. 021/331.23.30), colectia "Casa regala", 412 pag.
Scrise in 1951, la doar trei ani dupa ce fusese silita sa paraseasca Romania, memoriile Domnitei Ileana sunt adresate concetatenilor din tara ei de exil, Sua. Carora vrea sa le explice, prin intermediul propriilor experiente, tot ceea ce nu stiu sau nu inteleg din istoria europeana recenta, in special din evenimentele petrecute in iubita ei patrie, Romania: "Socotesc de cuviinta sa subliniez ca aceasta carte este propria mea poveste. Neavand pretentia de a fi o lucrare politica sau istorica, ea doar incearca sa arate influenta pe care au avut-o evenimentele politice recente asupra unei persoane particulare - si aceea sunt eu. Exista un indoit motiv pentru care am incercat sa povestesc toate acestea: in primul rand, adanca mea credinta ca lupta pentru o lume libera este o lupta pe viata si pe moarte, si apoi dragostea profunda si durabila pe care o nutresc pentru Romania". Fiica cea mica a reginei Maria si a regelui Ferdinand (si, am impresia, preferata lor dintre cei cinci copii ramasi in viata, caci mezinul, Mircea, murise la doar patru ani) se afla, in momentul povestirii, la jumatatea vietii ei si a incercarilor sortii. Avea sa traiasca pana in 1991, ultima perioada in calugarie, sub numele de maica Alexandra. Stabilita impreuna cu sotul ei, arhiducele Anton de Austria, si cei sase copii ai lor, in Noua Anglie, principesa si arhiducesa era pentru americani o femeie-oarecare, pe nume Ileana Habsburg. Titlurile nu le spuneau nimic. Pentru americanul comun, printesele erau doar personaje de povesti pentru copii. Povestea adevarata a printesei Ileana pana la 42 de ani e impresionanta fiindca releva un personaj de o forta launtrica miraculoasa, un cara
