Intre doua epoci din care n-am terminat nici una, am putea lamuri ceva: numele urmatorului mall bucurestean. Avem de ales: fie Dragonul, fie Stratan.
Dragonul e numele de cod al unei retele romanesti, dupa care scotocesc politisti si contabili, prin tainitele bancare ale Europei. Mai important, Dragonul reinnoada traditia dinastica la romani. Averile si puterea fenomenale strinse de prima generatie de oligarhi, a doua zi dupa 1989, vor da Romaniei o istorie stabila.
Pentru o lunga perioada de timp, viata politica va fi totuna cu geometria luptei pentru succesiune intre urmasii „de drept" ai actualei generatii de oligarhi. Economia si mersul presei, moravurile si voturile – societatea insasi – vor respecta regulile fixate de Dinastia Dragon.
Justitia ii va fi aliat si chirurg, caci Dragonul va trebui, din cind in cind, operat estetic, de ochii lumii telespectatoare. Naivii si smecherii vor innobila operatia, ridicind-o la rangul de reforma.
Cine sint membrii Dinastiei Dragon nu stim. Adica stim profund si fara acte. Se zice ca Viorel Hrebenciuc e Dragon, si anume Dragon Rozaliu. Se zice ca DIP si Iacobovii, Vintu si Patriciu, Niculii si Supracocosii, Cocosii si Subniculii sint croiti dupa chipul si asemanarea Dragonului. Poate ca da, poate ca sigur. Marea Coruptie trebuie ca are si actionari, nu numai firma si sediu social.
Mania Marii Coruptii e o diversiune pioasa. Folosim un generic fara resurse. Din Marea Coruptie nu se poate extrage radacina penala. Justitia cauzelor largi e vaga si nefinalizabila. Doar raspunderea individuala poate face din capii mafiei cetateni mai mici decit legea. Marea Coruptie nu e un fenomen, ci o tehnica de ocultare, o forma lasa de colectivism.
Ea nationalizeaza raspunderea individuala si prezinta furtul la scara de stat drept fapt sociologic, fara leac. Deosebirile d