În crama hotelului Sighişoara s-a desfãşurat duminicã seara o petrecere ineditã, cu ocazia unui eveniment de tradiţie, dar mai puţin familiar românilor, Haloween

Strãini şi sighişoreni, petrecãreţii s-au adunat în cramã pentru a celebra, la doar câţivã paşi de casa în care s-a nãscut Vlad Ţepeş, noaptea de Halloween. A fost o petrecere cu mãşti, nu foarte simandicoasã, dar cu multã voie bunã. Costumele de prinţi, vrãjitoare sau cãlãi, dar şi poveştile de groazã, au fost ingredientele suficiente pentru o searã reuşitã.

A fost multã lume, multã veselie, turişti strãini care şi-au adus de acasã costumele de Haloween, dar şi tineri din Braşov sau Bucureşti, cazaţi la hotel, care n-au putut rezista ritmurilor din cramã şi s-au alãturat petrecãreţilor. Senzaţia serii au fost patru fete costumate în ţigãncuşe, încingând ringul de dans pe muzica celor de la Gipsy King. Cei care nu veniserã cu costume de acasã gãseau de închiriat în holul hotelului. Gratuit, toatã lumea a primit dinţi de vampiri şi bomboane. Pînã şi chelnerii s-au costumat, pentru a fi în ton cu tema petrecerii. Lumînãrile de pe mese au fost ascunse în dovleci, iar pereţii mai dosnici uşor luminaţi de schelete fosforescente.

Obiceiul costumelor de Halloween are rãdãcini adânci în istorie, plecând de la vechii celţi, chinuiţi de gerul iernii, pânã la englezii care considerau ca în noaptea în care se deschid porţile celor fãrã viaţã nu pot ieşi afarã din casã decât costumaţi, pentru a speria, la rândul lor, fantomele.

Povestea nopţii de Halloween noi am preluat-o de la americani. Şi, totuşi, rãdãcinile ei sunt europene. Pentru sighişoreni, dincolo de istorie şi semnificaţie, noaptea de Halloween a fost prilej de voie bunã. (F.C.)

În crama hotelului Sighişoara s-a desfãşurat duminicã seara o petrecere ineditã, cu ocazia unui eveniment de tradiţie, dar mai puţin familiar românilor