C(RAMPE) Din categoria "simt pop si vad mai putin jegos", astazi echipa de cercetatori va propune atentiei rezultatele unui nou studiu. Este vorba, of cors, de emisiunea de imblanzit obraznicaturi de pe Prima, "Supernanny". Apropo de asta, echipei de cercetatori ii place la nebunie cum suna asta in franceza si va propune sa pronuntati si dumneavoastra cam asa: "siuper - cu accent pe "e" - "nani" - cu accent pe "i".
De asemenea, pentru un plus de acuratete, echipa de cercetatori nu uita sa va atentioneze sa va raraiti cat puteti dumneavoastra mai mult. Ei, deci, cum spunea echipa de cercetatori, "siupehnani" a venit si-n tara noastra. Chiar se gandeau cercetatorii unde ar gasi "superdadaca" niste obraznicaturi rasfatate, la fel "ca la ei", si iata ca raspunsul la teribila intrebare n-a intarziat sa apara.
Subiectii: doi copii, sora mai mare si frate mai mic. Pe langa casa lor, cel mai bun prieten al omului, o mama cu voce plangacioasa si un tata cu deficit de autoritate, dar cu un ego exagerat.
Supehnani - o Mary Poppins postmoderna. N-are nasul in vant si nici nu aterizeaza in casa cu umbrela, dar in schimb are know-how in obraznicaturi. Pe parcursul studiului, cercetatorii au notat ca adevarata provocare a supehdadacei nu e atat confhuntahea libeha cu advehsahul minoh, cat cu cei cahe au asiguhat venihea pe lume a acestuia.
Cercetatorii nu insista aici nici pe indignarea pe care au simtit-o cand l-au vazut pe pustiul ala cum injura in fata calculatorului, nici pe lipsa de autoritate a parintilor, ci mai degraba pe ideea ca emisiunile-experiment de acest tip tind sa ocupe un spatiu tot mai mare in oferta televiziunilor. Dac-o fi bine sau rau, cercetatorii habar n-are, ca sa zica asa, dar ar indrazni a cuteza a adauga faptul ca "Supernnany" ar putea sa devina o excelenta metoda de studiu in pedagogia si psihologia copilului.
Am un copil n